Mircea Cărtărescu: „Am scris «Solenoid» cu dorința de a cuprinde o constelație de convergențe și coincidențe“

Mircea Cărtărescu, cel mai premiat scriitor român, a câștigat prestigiosul Dublin Literary Award pentru romanul său "Solenoid". Acest premiu, sponsorizat de Consiliul Municipal Dublin, este cel mai mare din lume pentru un singur roman publicat în limba engleză. Scriitorul va primi 75.000 de euro, iar Sean Cotter, traducătorul romanului, va primi 25.000 de euro. "Solenoid" este prima carte a unui autor român care primește acest premiu din 1996, anul înființării sale. Romanul a fost nominalizat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga“ din Cluj-Napoca.

Lansat în România în 2015 la Editura Humanitas, "Solenoid" a fost publicat în engleză la Editura Deep Vellum la sfârșitul anului 2022. Cartea a fost numită una dintre cele mai bune ale anului 2022 de „New Yorker“, „Publishers Weekly“, „The Financial Times“, „Words Without Borders“, iar în 2023 „Los Angeles Times“ a declarat-o cartea de ficțiune a anului.

Mircea Cărtărescu a vorbit pentru „Weekend Adevărul“ despre ce înseamnă acest premiu pentru el și despre importanța romanului "Solenoid" în cariera sa.

„Weekend Adevărul“: Ați câștigat, împreună cu traducătorul Sean Cotter, International Dublin Literary Award pentru romanul „Solenoid“. Care au fost primele gânduri când ați aflat vestea câștigării acestui premiu extrem de important?

Mircea Cărtărescu: Nu a fost un șoc atât de mare, pentru că totul a venit în etape. A fost mai întâi lista lungă, cuprinzând vreo 80 de volume. Atunci m-am gândit, firește, că nu am nicio șansă: cine să aleagă tocmai cartea mea dintre atâtea scrieri din toată lumea, foarte multe irlandeze și aproape toate scrise direct în engleză? A urmat lista scurtă, cu doar șase candidați. Parcă îmi mai crescuseră șansele, dar nu cu mult: doi erau irlandezi și toți cei cinci scriseseră direct în engleză. Eram singurul autor tradus. Așa că am dormit bine mai departe, resemnat cu gândul că, în definitiv, și să fii nominalizat este o performanță. Din somnul acesta m-a trezit într-o dimineață editorul meu american, Will Evans, care mi-a strigat la telefon, în ureche: „Ai câștigat! Ai câștigat!“. Atunci, mărturisesc, am avut un moment de clătinare sufletească, de parc-aș fi primit un pumn în plex. Mi-am revenit doar în câteva ore. Foarte greu mi-a fost să păstrez apoi, timp de două luni, secretul: nu trebuia să spun nimic, nici prietenilor mei cei mai apropiați, până-n momentul primirii premiului. Ciudat e că, în tot acest interval, nu am avut conștiința importanței premiului din Dublin. Doar la ceremonie am aflat cât de sus este el cotat, și nu mi-a venit să cred. Pentru lumea vorbitoare de engleză este foarte important, fiindcă e cel mai mare premiu dat unui singur roman, iar ca valoare financiară le depășește pe toate cele din spațiul american și britanic.

Poate fi International Dublin Literary Award un preludiu la Nobelul pentru Literatură?

Am spus-o de multe ori: îi rog pe cititorii mei să nu aibă așteptări nerezonabile în ceea ce mă privește. Eu sunt un autor care-și scrie cărțile cu modestie, pentru mulțumirea sa sufletească și pentru cei care-l citesc. Obsesia noastră națională cu premiul de la Stockholm nu este și obsesia mea. De aceea vă răspund: nu, nu există nicio legătură între premiul câștigat recent de mine și orice dezvoltare ulterioară a carierei mele artistice. Nu e un preludiu, nu e nici un final, este un prilej de bucurie în sine, astăzi și nu mâine.

Mircea Cărtărescu a subliniat că scrie cu dorința de a cuprinde o constelație de convergențe și coincidențe și că "Solenoid" este un exemplu clar al acestui obiectiv. De asemenea, a discutat despre noul fenomen al ideologizării literaturii și despre bucuria sa de a scrie, care rămâne neclintită în fața provocărilor și succeselor.